logo-romania-de-vis-5

"Marele Templu Rotund" de la Sarmizegetusa Regia, reconstituire ipotetica v.2

Apreciere

5.0/5 rating (11 votes)
Descoperă România - ţinutul dacilor! Discover Romania - Land of the Dacians!

Detalii obiectiv

  • Amplasare: Grădiştea de Munte, Hunedoara
  • Denumire: "Marele Templu Rotund" de la Sarmizegetusa Regia
  • Datare: < sec. I î.e.n.
  • Localizare: google maps
  • Altitudine: 1200 m
  • Info: Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO

Scurta descriere

Sanctuarul Mare Circular

Prezentare

In Muntii Orastiei, pe Dealul Gradistei, in urma cu 2.000 de ani, dacii si-au construit cea mai mare asezare cunoscuta pina acum de pe teritoriul tarii. Intinse cartiere de locuit erau imprejurul cetatii aflate la 1200 m altitudine, iar in partea ei estica, inconjurata de  ziduri groase de piatra - Zona Sacra, cu sanctuare rectangulare si rotunde.

Cel mai mare si mai impozant dintre acestea, aflat in centrul terasei a XI-a, Marele Templu Rotund (sau sanctuarul mare circular, rotonda, etc).

2012


De-a lungul anilor s-au incercat diferite reconstituiri, puteti gasi detalii despre acestea in cartile de pe sarmizegetusa.org, site realizat de catre Fundatia Dacica.

In continuare va voi prezenta a doua varianta de reconstituire ipotetica pe care am realizat-o. Pe prima o puteti vedea AICI.

In poza din stinga este modelul 3D, iar in partea dreapta planul si sectiunea, ambele poze avind citeva detalii semnificative.

 

O sectiune cu detaliu:

Reconstituire virtuala 3D (ipotetica) a Marelui Templu Rotund v.2 (Sanctuarul mare circular):

Reconstituire virtuala 3D (ipotetica) a Marelui Templu Rotund v.2 (Sanctuarul mare circular) - inserare in situl actual:

 


 

Video:

Informatii suplimentare, detalii


Citeva detalii:

Format din trei cercuri concentrice si o incinta in forma de potcoava (absidata).

Cercul (A):
diametru exterior = 29,40 m
104 blocuri de andezit - L = 80 si 99 cm; l = 50 cm; h = 45 cm. Briu subtire de 1,2 cm ca ornament.

Cercul (B):
diametru exterior = 28,40 m
doua tipuri de stilpi de andezit
- inalti si ingusti, grupati cite 6; L = 24,5 cm; l = 18 (20) cm; h = 120 (135) cm (actual 105 cm). Distantati cam 12 cm. Infipti in pamint 75 cm.
- scunzi si lati, cite unul la fiecare grupa stilpi inalti. L = 54 (52 interior) cm, l = 21 (23) cm, h = 50 (poate 55) cm.
Aceasta grupare de 6+1 se repeta de 30 de ori, alcatuind un cerc.

Cercul (C):
diametru = 20 m; la 3,65 m fata de B
84 stilpi de lemn d = 40 cm (distanta medie intre ei de 35-40 cm). Adinciti in pamint pina la 1,40-1,60 m. La baza aveau un bloc de calcar. Aveau infipte in ei un numar de piroane terminate in inel sau "L", cu floare mare, rotunda sau rectangulara.
Are 4 intreruperi, marcate prin praguri de lespezi din calcar cochilic, reprezentind cel mai probabil intrarile. Doua tipuri de praguri, dispuse pe doua linii perpendiculare, doua dintre ele de 1,30 m, respectiv celelalte doua de 2,20 m.

Absida:
34 de stilpi de lemn, cu virful spre NV. Adinciti in pamint 1 m. Doua intrari de 1,30 m.

Intrarea in templu, directia est-vest, la 1,20 m departare de cercul (A). Platforma din blocuri de calcar, are 1,50 x 4,30 m.

Terasa amenajata de om, cu h ~ 2m si nivel mai vechi de locuire (la nivel cu sanctuarul vechi de calcar).

--

 


Tinind cont de unele reactii avute dupa prima reconstituire, fac precizarea pentru persoanele care cred cu tarie ca "Sanctuarul mare circular" era un "calendar solar" si ar fi fost asemanator cu structura de la Stonhenge, ca in timp, daca voi reusi sa gasesc mai multe informatii si raspunsuri logice la citeva intrebari, voi incerca sa realizez si o astfel de varianta. Pina atunci... ramin intrebarile:

  •   citi stilpi au fost de fapt: 32 (identificati la sapatura in anii '50 si s-a presupus a fi 68), 84 (dupa sapaturile din anii '80, dar au fost desenati pe plan doar 82)? Se spune ca la baza fiecarui stilp a existat o lespede de calcar, cite astfel de lespezi au gasit "arheologii"?
  •   stilpii de lemn din "cercul (C)" erau infipti in pamint la adincimea de 1,60 m, iar stilpii din "absida" erau infipti la 1 m; de ce aceasta diferenta in adincime, pentru stilpi asemanatori ca sectiune?
  •   de ce a avut un diametru atit de mare (~30 m), cind si unul de zece ori mai mic, dar cu acelasi numar de elemente, ar fi fost mai usor de construit si numaratoarea s-ar fi facut la fel?

-- mihai

 


 Proiect realizat fara nici o implicare a vreunui oficial român.

Adauga o Impresie de calatorie:

Info!

Ai fost acolo? Ai fotografii si vrei sa le adaugi in albumul site-ului? Scrie-ne la romaniadevis [at] gmail.com
Daca aveti date si informatii despre cetatile dacice, scrieti-ne la romaniadevis [at] gmail.com
Pentru orice sesizare cu privire la drepturi de autor, scrieti-ne la romaniadevis [at] gmail.com
Descoperă România - ţinutul dacilor! Discover Romania - Land of the Dacians!